Obiectivele NATO și rolul României în Alianță

Înființarea a avut loc pe 4 aprilie 1949. Primul act a fost tratatul de la Washington între SUA, Canada și alte state europene. În timp, Alianța s-a extins.În prezent, cuprinde 30 de țări membre. Cel mai recent membru este Republica Macedonia de Nord. Aceasta a  aderat la Alianță pe 27 martie 2020.

Alianța este o asociere de state libere. Pe toate le unește nevoia de protecție a securității. Astfel, își oferă garanții reciproce și relații stabile cu alte țări.

În contextul actual, cu Klaus Iohannis candidat ca Secretar General al NATO, explicarea principiilor fundamentale ale alianței este necesară. Încă de la aderare, am fost tot timpul pe o poziție bună în această organizație. Inclusiv evenimentele recente dovedesc asta.

Obiective legate de securitate și pace

Libertatea tuturor membrilor prin mijloace politice și militare este un scop suprem. Sarcinile fundamentale au rămas tot timpul aceleași. Acestea sunt apărarea colectivă, gestionarea crizelor și securitatea cooperativă. Articolul 4 permite aliaților să se consulte în vederea cooperării pe mai multe domenii. Articolul 5 consfințește sarcina fundamentală a NATO – apărarea colectivă. Un atac armat contra unui Aliat din Europa sau America este un atac la adresa tuturor membrilor. Toate deciziile sunt luate prin consensul celor 30 de state aliate.

Astfel, se contribuie la securitate și stabilitate regională prin operațiuni specifice. Dovadă sunt teatrele de război din Afganistan, Irak, Kosovo și Marea Mediteraneană. Totodată, cooperează cu țări terțe în scopul dezvoltării puterii de apărare. Se contribuie astfel la o rezistență mai bună în puncte strategice.

Apărarea colectivă

Sistemul de protecție este sarcina principală a NATO. Din 2014, răspunsul la schimbările majore ale mediului de securitate, a fost procesul de adaptare a poziției defensive. Toate conflictele din imediata apropiere a Alianței au determinat schimbări de tactici și viziuni. Scopul este de abordare a tuturor situațiilor la 360 de grade.

Au fost luate măsuri pentru întărirea Flancului Estic, prin asigurarea unei prezențe avansate NATO: o prezență consolidată în partea de nord-est a Flancului Estic Aliat (eFP), prin cele patru batalioane multinaționale din Polonia și țările baltice, și o Prezență Avansată Adaptată (tFP) în regiunea de sud-est, respectiv la Marea Neagră, cu Brigada Multinațională din România (Craiova) ca parte centrală a acestei prezențe.

Au fost stabilite două comenzi multinaționale în România, ca parte a Structurii de Forțe NATO – Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est (MND SE) și Unitatea de Integrare a Forțelor Aliate (NFIU), ambele situate în București. Rolul lor este de a susține posibile misiuni în partea de sud a Flancului Estic Aliat.

Totodată se urmărește prezența aeriană și maritimă aliată în regiune. Sunt stabilite unități de coordonare pentru activitățile maritime în Marea Neagră. Au loc activități integrate de instruire și exerciții. La acestea participă Forțele Navale Permanente alături de alte state riverane sau membri interesați.

A fost îmbunătățită capacitatea de evaluare și anticipare. Scopul a fost protecția contra rachetelor balistice. Astfel, s-a întărit și poziția maritimă aliată, dar și apărarea cibernetică. A fost crescută cu mult rezistența și pregătirea civilă la nivelul statelor membre. S-a reconfirmat rolul descurajant al activității nucleare.

Un alt obiectiv a fost întărirea flancului sudic. A fost adoptat un cadru pentru adaptarea la provocările și amenințările zonei strategice. Măsurile au natură defensivă și în concordanță cu angajamentele internaționale. Se subliniază necesitatea de întărire a apărării naționale. Se confirmă importanța regiunii Mării Negre pentru securitate euro atlantică.

Vecinătatea estică

România acordă interes în susținerea partenerilor. La Summitul din Varșovia din iulie 2016, șefii de stat au arătat iar sprijinul pentru suveranitate și integritate teritorială în Estul Europei. Au fost adoptate măsuri concrete de sprijin. Scopul acestora a fost întărirea capacității lor de apărare în contextul securității complexe.

Comunicatul a notat angajamentul de cooperare cu Republica Moldova. Scopul a fost susținerea unui viitor stabil, sigur și prosper al acestei țări. Totul pe baza valorilor democratice europene.

Pentru relațiile cu Rusia, anexarea ilegală a Crimeei și criza din Ucraina au suspendat cooperarea practică cu Federația Rusă. Șefii de stat au extins succesiv măsura. Scopul era conformarea Rusiei la normele dreptului internațional. Ca răspuns la acțiunile sovietice, Alianța și întărit poziția de apărare și descurajare.

S-au menținut canale de discuție. Scopul a fost evitarea riscurilor și creșterea transparenței. Se urmărea și o predictibilitate a acțiunilor Rusiei. Principalele probleme sunt situația din Ucraina, reducerea riscurilor în zona euro atlantică și situația din Afganistan.